Victor Negrescu, europarlamentar PSD: ”Cu capul plecat spre bugetul european” (OPINIE)

La finalul acestei săptămâni are loc un nou Consiliu European în care se va discuta despre viitorul buget european și despre planul de relansare economică. Diviziunile încă sunt substanțiale între statele membre, în special în privința sumelor alocate ca și granturi și condiționalităților impuse privind cheltuirea banilor europeni. Ultima propunere de buget avansată de președintele Consiliului European, Charles Michel, deși menține volumul financiar pentru planul de relansare, conține tăieri substanțiale din bugetul multianual european. Proiectul propus pentru discuții nu diferă foarte mult de varianta respinsă la începutul anului de liderii europeni și ridică multe probleme de concepție, cu riscuri ridicate pentru țara noastră. Practic, se externalizează fondurile din bugetul european pentru un plan de relansare limitat în timp și mai greu de accesat pentru state cu o capacitate redusă de absorbție, cum din păcate este cazul României.

Dar nu o să auziți aceste lucruri din partea celor care reprezintă România în aceste negocieri. Tot ce se va transmite public va fi de o banalitate absolută, deși legea care reglementează domeniul afacerilor europene este clară și prevede obligativitatea dialogului cu celelalte instituții, precum și nevoia unei comunicări publice transparente. Reamintesc faptul că atunci când eram ministru al afacerilor europene transmiteam frecvent rapoarte Parlamentului și prezentam direcțiile de urmat – era o atitudine de normalitate și deschidere, care ar trebui să fie regulă. Revenind, România merge la aceste negocieri, din nou, fără o strategie. Reprezentanții României sunt bucuroși că, deși nu au făcut nimic, formula Comisiei Europene a generat o alocare de 33 de miliarde de euro în planul de relansare pentru România, și se mulțumesc cu atât – deși am putea comenta formula, uitându-ne la indicatorii folosiți și la faptul că țara noastră abia acum începe să resimtă impactul real al crizei COVID-19, fără ca actuala situație să fie luată în calcul în distribuția inițială a sumelor. Aici ar fi trebuit să intervină capacitatea de negociere a României.

Rezultatul probabil al acestor negocieri din Consiliul European (care, dacă nu se vor finaliza zilele acestea, cu siguranță se vor închide în următoarele săptămâni), va fi menținerea sumei alocate pentru relansare, dar cu o cotă mai mare de împrumuturi, în timp ce în viitorul buget european vor fi scăderi în privința anvelopei bugetare acordate țării noastre. România are, pentru actualul buget, alocate spre 50 de miliarde de euro, în diferite forme, cu posibilitate de extindere prin formula N+3. O spun cu dezamăgire, dar este foarte probabil că o să primim mai puțin. Evident, o să fim anunțați, de către reprezentanții noștri, de victoria României, însumându-se, nejustificat, alocările din bugetul european cu cele din planul de relansare. Important însă va fi să ne uităm dincolo de aceste cifre la alte elemente esențiale, mai exact la creșterea contribuției la bugetul european, la timpul limitat de accesare a fondurile de relansare (fără nicio regulă N+3), la noile taxe europene aplicate multor operatori economici din țară sau la faptul că o parte din sume vor trebui rambursate. Detaliile contează, dar cum nu se va pune accent pe ele, vor deveni probleme pe care probabil “alții” vor fi nevoiți să le rezolve.

România pierde, din nou, prin atitudinea auto-suficientă a unor actori politici și pseudo-experți guvernamentali. Ar fi fost atât de simplu să te consulți cu toți cei care știu subiectul și să faci echipă pentru România. Țara noastră are o ocazie importantă să își joace cartea pentru a negocia alocări suplimentare, dar și să împingă înainte câteva elemente esențiale cu caracter strategic. Mai exact, putem să negociem o formulă N+3 aplicată tuturor fondurilor europene, putem să solicităm o repartizare națională a unor fonduri disponibile direct la Bruxelles (Orizont Europa sau EFSI), putem să solicităm o finanțare extra-anvelopă națională pentru anumite proiecte de interes național (ex. Laserul de la Măgurele, noile reactoare la centralele nucleare, anumite autostrăzi sau linii de cale ferată etc.) sau de dezvoltare regională (ex. Strategia Dunării, ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Munții Apuseni etc.), putem să solicităm ca banii alocați României în actualul ciclu bugetar să nu fie pierduți (ex. Bulgaria a transferat din sumele din precedentul ciclu financiar în scheme de finanțare prin Banca Europeană de Investiții), și lista poate continua.

Acest plan de relansare este un efort major și benefic al UE, o expresie a solidarității concrete într-un moment de criză fără precedent, și poate reprezenta oportunitatea de consolidare a proiectului european. Fiecare stat a avut ocazia, în acest proces prelungit de dezbatere, să-și susțină cauza, prioritățile, proiectele la Bruxelles, pentru a-și sprijini cât mai bine cetățenii, economia, societatea.

Din nou, ratăm o ocazie și ne lăudăm cu o înfrângere, mințind oamenii că altele erau regulile și, eventual, că ne-a furat arbitrul. Celelalte state partenere se așteptau ca România să negocieze și ne-ar fi respectat mai mult pentru asta. Însă, noi mergem pe principiul capul plecat, sabia nu-l taie. Dar dincolo de expresia populară, poezia lui Dimitrie Bolintineanu, de unde este preluată fraza, evocă nevoia de a-ți promova drepturile și curajul de a te exprima.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD